Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) solicită autorităților un dialog transparent cu mediul de afaceri în definirea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar și arată că măsurile de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere beneficiul economic pe termen lung. AmCham România își exprimă îngrijorarea că măsurile luate intempestiv și insuficient analizate pe termen mediu și lung pot avea efecte directe sau secundare negative, inclusiv asupra inflației și creșterii economice.
Reducerea salariilor medicilor în 2010 s-a făcut simțită în pandemie prin lipsa de personal necesar pentru a trata pacienții, a declarat, în deschiderea Profit Health Forum, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. Acesta a arătat că există spitale de urgență care au doar 100 paturi cu oxigen, din 500-600, iar autoritățile nu au alocat niciodată bani pentru stocuri medicale. Arafat a mai spus că în urma unui exercițiu efectuat pe perioada deținerii președinției UE, România a avertizat că Europa nu este pregătită să facă față unui dezastru sanitar.
Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime cu reducerea corespunzătoare a lefurilor și angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.
Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.
O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus atunci de Mugur Isărescu, acftualul guvernator BNR, și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.
Guvernul are în vedere reducerea fondurilor alocate ministerelor pentru investiții și achiziții de bunuri și servicii, cu excepția proiectelor cofinanțate de UE, dacă la prima rectificare bugetară, din vară, va constata că deficitul a deviat de la țintă. Vor fi protejate cheltuieli cum ar fi cele pentru salarii, asistență socială sau plata la termen a datoriei publice.